Interdisciplinaritatea este o cooperare între discipline diferite din aceeași arie curriculară, privind un anumit fenomen, proces a cărui complexitate poate fi demonstrată,explicată, rezolvată numai prin acţiunea a mai multor factori. Interdisciplinaritatea presupune abordarea conţinuturilor complexe având ca țel formarea unei imagini unitare asupra unei anumite teme. Ea vizează relaţiile, în esenţă de metodologie care se stabilesc între materii predate diferite diferite, transferul tehnicilor de predare dintr-o disciplină într-alta. De exemplu, îmbinarea dintre fizică nucleară, medicină, şi chimie a dus la apariţia unor tratamente aplicate persoanelor bolnave de tumori maligne cum sunt terapia prin radiologie si chimică
Deşi interdisciplinaritatea este o noțiune care derivă din cercetare, putem identifica unele modalităţi de iniţiere a acesteia şi la nivelul materiei predate. Acestea se pot realiza atât la nivelul elaborării curriculumului cât și nivelul proiectării : programe, planuri, manuale şcolare, cât şi la nivelul activităţilor instructiv educative. Un conţinut şcolar proiectat, elaborat şi utilizat în mod interdisciplinară corespunde mai bine realităţii prezentate, conducând la o înţelegere cât mai amplă de către elevi. Ca şi pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea depăşeşte limitele unei discipline însă finalitatea sa rămâne cercetarea interdisciplinară. Interdisciplinaritatea este îmbinare între discipline diferite în vederea soluţionării unei probleme ce se impune, la un moment dat; este un alianță între mai multe discipline; intervenţie critică de pe poziţiile unei discipline predate la poziţiile altei discipline în chestiuni de interes comun. Deci, existenţa interdisciplinarităţii, este o realitate ce nu poate fi contestata. Interdisciplinaritatea este o formă de colaborare şi împletire între discipline ştiinţifice diferite, care se realizează în principal respectând logica disciplinelor respective, adaptate particularităţilor legii didactice şi-l ajută pe elev în formarea unei imagini unitare, îi dezvoltă o gândire mai amplă asupra noțiunilor. Interdisciplinaritatea este o exigenţă a lumii actuale, acumulărilor cognitive în diferite domenii ale cunoaşterii. În zilele noastre, reforma învăţământului a creat cadrul unor transformări la nivelul curriculumului școlar, între care se distinge perspectiva interdisciplinară. Interdisciplinaritatea se referă şi la transferul metodelor de predare dintr-o disciplină într-alta, transfer cu grade diferite de implicare sau finalizare. Interdisciplinaritatea este o modalitate de organizare a conţinuturilor predate, cu implicaţii asupra întregii strategii de proiectare a curriculumului, ea care oferă o imagine unitară asupra fenomenelor şi proceselor studiate în cadrul diferitelor discipline de învăţământ şi care favorizează contextualizarea şi aplicarea cunoştinţelor dobândite.
Predarea și învăţarea prin corelarea obiectelor de studiu reprezintă noul în lecţii, care stimulează pe elevi, le dezvoltă gândirea creativă şi contribuie la unitatea procesului instructiv – educativ. Legătura dintre disciplinele predate se poate realiza la nivelul conţinuturilor și obiectivelor acestora, dar se creează şi un mediu prielnic pentru ca fiecare elev să se exprime liber, să lucreze în echipă sau individual.
Interdisciplinaritatea presupune stabilirea şi folosirea unor conexiuni între limbaje specifice unui domeniu, cu scopul diminuării diferenţelor care apar între disciplinele de învăţământ, clasice.
Pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea sunt componente ale cunoaşterii școlare. Intervenţia profesorului determină corelaţii prevăzute de programele şcolare şi impuse de logica noilor cunoştinţe, fapt ce ne duce la interdisciplinaritate. Se pot elabora, proiecte de lecţii, planificări școlare comune a două sau mai multe discipline din aria curriculară ştiinţe ale naturii.
La nivel de elaborare a materiei predate, profesorii de discipline diferite trebuie să realizeze planificări şi proiecte didactice în comun, în raport cu unele criterii şi principii pedagogice asumate de către toţi. Mai există și dificultăţi în lipsa competenţelor de colaborare, de cooperare şi de lucru în echipă,din păcate. De pildă, curriculumul de ştiinţe oferă un punct de start în predarea integrată a disciplinelor din aria curriculară “Matematică şi știinţe ale naturii”. Acest curriculum a fost conceput crosscurricular, pornind de la domeniile fizică, biologie, chimie şi de la subiectele comune acestora Astfel obiectivele curriculumului de ştiinţe vizează:
- încurajarea elevilor pentru asumare de responsabilităţi şi pentru cooperare.
-observarea ,studierea şi interpretarea proceselor naturale care au loc în mediu înconjurător;
- înţelegerea impactului proceselor din natură asupra activităţilor umane şi al activităţilor umane asupra mediului;
- investigare unor interdependenţe între şi în sisteme fizice, chimice şi biologice;
Competenţele ce au fost propuse prin curriculumul de ştiinţe reale se referă la înţelegerea ,comunicare, studiul individual şi valorificarea informaţiilor, relaţionarea la mediul natural înconjurător şi social; la acestea se adaugă formarea unor aptitudini precum:
- interesul pentru explicarea raţională a fenomenelor din mediu;
- grija faţă de mediul natural;
- stimularea inventivităţii şi a curiozităţii în investigarea mediului înconjurător apropiat.
În scopul formării acestor atitudini și competenţe, vor fi valorificate cunoştinţe privind individul, mediul natural, grupul de indivizi, relaţiile dintre indivizi şi dintre indivizi şi mediu, fenomenele şi interacţiunile specifice acestora, modificările mediului ca urmare a intervenţiei omului. Lecţiile pot fi organizate pe teme, în care se pot face conexiuni cu subiecte studiate la alte discipline: „Omul şi mediul de viaţă” ce cuprinde:
- Principalele organe şi sisteme ale organismului uman;
- Relaţiile omului cu alte vieţuitoare din mediul său;
- Igiena mediului de viaţă în care trăim;
- Poluarea mediului înconjurător;
- Interacţiunea plantelor cu apa, aerul, solul şi intervenţia omului.
sau „Sisteme”:
- Evoluţia sistemelor biologice:om, plante şi animale .
- Legătura dintre plante şi animale: lanţuri trofice, relaţii inter- şi intraspecifice;
Un conţinut şcolar structurat interdisciplinar este mai potrivit realităţii şi asigură o percepere coerentă şi unitară a fenomenelor. Astfel avantajele interdisciplinarităţii sunt numeroase:
- Permite aplicare cunoştinţelor în diferite domenii;
-Permit elevului să acumuleze informaţii despre obiecte, procese, fenomene care vor fi aprofundate în anii următori ai şcolarităţii;
- Clarifică mai bine o temă făcând apel la mai multe discipline;
- Creează ocazii de a corela limbajele disciplinelor şcolare;
Predarea interdisciplinară pune accentul concomitent pe aspectele multiple ale dezvoltării copilului: intelectuală, emoţională, socială, fizică şi estetică. Interdisciplinaritatea asigură formarea progresivă și sistematică a unei culturi de comunicare necesare elevului în învăţare, pentru parcurgerea cu succes a treptelor de învăţare, pentru învăţarea permanentă. În aria curriculară matematică şi ştiinţe, interdisciplinaritatea este absolut necesară, având în vedere aplicabilitatea directă în practică a fizicii, chimiei, biologiei şi matematicii. Interdisciplinaritatea în cadrul acestei arii curriculare înseamnă acţiuni și studii în planul conţinuturilor şi al metodologiilor, care să ofere cunoaşterea fenomenelor în evoluția lor, deschizând calea spre sinteze generale. Interdisciplinaritatea între chimie şi matematică, chimie şi fizică, chimie şi biologie, fizică şi matematică, se realizează în special în planul conţinuturilor, având matematica drept instrument de lucru, fiecare demers (observare, demonstrație, experimentare, formulare de legi, teoretizare) fiind realizat în spirit matematic.
Chimia, fizica şi biologia sunt consumatoare de noțiuni matematice. De cele mai multe ori, matematica devansează teoretic celelalte ştiinţe, deschizând căi, construind modele. Profesorul de chimie și fizică priveşte deci, matematica ca pe un instrument absolut necesar și obligatoriu. El ştie clar ca "Y"-ul de la matematică trebuie și poate să fie o o masă de substanţă, concentraţie, un coeficient, un indice. O ecuaţie matematică poate fi o lege în fizică sau chimie. Proporţiile, procentele, funcţiile trigonometrice, ca şi alte abstractizări ale matematicii se întâlnesc în fizică şi chimie la mereu pentru descifrarea tainelor mediului natural. Un profesor dotat nu explică, doar, elevilor faptul că fără cunoştiinţe matematice nu poate înțelege și studia ştiinţele naturii, ci reuşeşte să-i convingă în mod real, să impună stiluri de lucru adecvate. Studiul chimiei, al fizicii şi al biologiei au afinităţi aparte. Ele studiază transformările, structura, şi însuşirile materiei. Interdisciplinaritatea acestor discipline şcolare poate fi un exemplu şi pentru celelalte. Competenţele, metodele de analiză a fenomenelor, aplicabilitatea lor imediată în practică, metodele de predare, toate acestea duc la realizarea unei interdisciplinarităţi bine structurate. Fizica apelează de multe ori la cunoştiinţele însușite la orele de chimie pentru explicarea fenomenelor specifice ei. Electrizarea obiectelor se explică electronic apelându-se la structura atomilor. Conductoarele sau izolatoarele au sau nu aceste proprietăţi datorită organizării lor chimice. Noţiunile de câmp magnetic aduc în discuţie proprietăţi speciale ale materiei. Cercetarea producerii curentului electric începe cu elementele galvanice, a căror funcţionare are explicaţii chimice.Urmările producerii curentului electric se explica tot pe baza proprietăţilor chimice şi au aplicaţii în domeniul chimiei şi industriei chimice. Nu există lecţie de fizică unde să nu utilizăm cunoştiinţele învățate la lecţiile de chimie şi invers. Interdisciplinaritatea între biologie, fizică, matematică şi chimie se realizează şi în planul metodelor și strategiilor didactice, atât ca forme de structurare a lecţiei, ca metode folosite în transmitereanoțiunilor, cât şi ca metode de verificare şi evaluare. Se poate spune deci că fizica şi matematica sunt instrumente pentru studiul chimiei şi invers. Pentru realizarea unei bune interdisciplinarităţi se impun câteva exigente: -profesorul să cunoască bine metodologia obiectului său de specialitate, dar şi a celorlalte obiecte din aria curriculară;
- profesorul să aibă o temeinica cultura generală să stăpânească noţiunile predate;
- elevii să fie conştientizaţi de existenţa interdisciplinarităţii obiectelor școlare;
-realizarea unor programe care să includă teme cu caracter interdisciplinar.
În condiţiile actuale, în care profesorii trebuie să creeze programe, realizând C.D.L.-uri, C.D.S.-uri, interdisciplinaritatea în cadrul unei arii curriculare poate constitui un punct de pornire. Având în vedere cele spuse, considerăm că interdisciplinaritatea constituie un principiu ce trebuie aplicat, o modalitate de gândire şi acţiune, ce decurge din evoluţia ştiinţei şi a vieţii economico-sociale. Fizica, matematica, chimia, biologia caută ca în ştiinţă şi în obiectul de învăţământ respectiv să găsească modelul lumii reale constituit de fiecare ştiinţă în parte, să integreze fapte şi idei sau contradictorii într-un sistem. Este utilă folosirea unor metode specifice fiecarei discipline predate în corelare cu celelalte discipline, extinderea şi generalizarea unor principii de investigaţie, integrarea soluțiilor şi interpretarea lor la un anumit nivel, în funcţie de țelul urmărit, permiţând înțelegerea fenomenelor în complexitatea lor. Îmbinarea fizicii cu celelalte obiecte de învăţământ se realizează printr-o selecţie şi ordonare a conţinutului acestui obiect. Astfel, fizica împrumută metodele şi limbajul astronomiei sau biologiei, chimiei,ştiintelor tehnice. Biologia, astronomia, chimia, ştiinţele tehnice oferă fizicii, în principal, obiectul cercetărilor.
Interdisciplinaritatea Chimie-Matematică:Vizează aplicarea cunoştinţelor de matematică, de exemplu noţiuni ca:raportul, proporţia, proprietăţile proporţiei, şiruri de rapoarte, regula de trei simplă, procente. Pentru priceperea corectă a noţiunilor de chimie (masa atomică, masa molară, masa moleculară), a legilor de bază ale chimiei (legea conservării masei substanţelor, legea proporţiilor definite) şi a calculelor chimice (compoziţia procentuală, concentraţia soluţiilor, calcule pe baza formulelor şi a ecuaţiilor reacţiilor chimice). Cunoştinţele despre rapoarte, proporţii, procente sunt indispensabile elevilor pentru studiul legilor gazelor, densităţii relative, legii echivalenţilor chimici şi pentru rezolvarea problemelor cu amestecuri de soluţii solide (aliaje), lichide sau gazoase. Interdisciplinaritatea chimie-matematică se evidenţiază şi în reprezentările grafice pentru:
-viteza de realizare a unui produs în raport cu concentraţiile reactanţilor,
-dependenţa vitezei de reacţie de temperatură,
-calculul pH utilizând cunoştinţle legate de logaritmi învăţate la matematică;
-calculul produsului de solubilitate, Ps
Interdisciplinaritatea Chimie-Fizică-Matematică:Se poate evidenţia în cadrul următoarelor lecţii:
-Sisteme în echilibru (fizice şi chimice);
-Electroliţi. Conductibilitate electrică;
-Legile gazelor ;
-Căldura de reacţie (are la bază principiul I al termodinamicii)
-Teoria ciocnirilor - teoria cinetică a moleculelor pentru explicarea vitezei de reacţie;
-Potenţial de oxido-reducere. Electrod normal de hidrogen;
-Electroliza topiturilor şi soluţiilor.
MATEMATICA ….şi alte domenii ale vieţii:
1. Unităţi de măsură pentru volum:calculul volumului de aer/elev din sala de clasă.
2. Rapoarte şi proporţii:Confecţionare de bijuterii (aliaje,carate)
3.Procente;Domeniu bancar,calcul de dobândă simplă şi compusă.
Comerţ:Preţuri,scumpiri,promoţii.
4. Media aritmetică:Sport:diagrama unor rezultate sportive.
Transport:viteza medie.
Psihologie:evaluarea unor teste.
5.Combinatorică:Centrale telefonice:numărul de linii posibile.
Jocuri de noroc:statistică .
Scrierea Braille(pt.orbi)-conţine 63 de caractere.
6.Ecuaţii:Aflarea unor date necunoscute din orice domeniu.
Calculul traseelor turistice
7.Funcţia exponenţială:Descompunerea elementului radioactiv de plutoniu (înjumătăţire) : f(x)=m*0,5x
Diviziunea celulara la bacterii. f(x)=2x
8.Funcţia logaritmică:Nivelul sonor în decibeli(db) al unui sunet de intensitate I
S=lgl/l0 unde: l0-pragul auzului uman
9.Unităţi de măsură pentru capacitate:Staţii PECO (cisterne,butoaie)
10. Unităţi de măsură pentru volum:Industria minieră;Industria siderurgică.
11. Unităţi de măsură pentru suprafeţe:agricultură,horticultură.
12.Sistemul de numeraţie binar: informatică-funcţionarea calculatoarelor, telefonie mobilă, aparatura digitală,MP3,
PROBLEME CU CARACTER PROFESIONAL:
Meseria:Bucătari-Alimentaţie publică,învăţământ special:
1.Faceţi o listă de cumpărare cu preţurile lor şi calculaţi suma totală .
2.Un vas conţine 215 l de ulei. Din acest vas s-au scos 2 hectolitri. Cât ulei a rămas?
3.La o moară s-au adus 810 saci de grâu, cântărind 80kg fiecare. Din 6kg de grâu s-au obţinut 5 kg de făină. Câte camioane sunt necesare pentru transportul făinii, dacă în fiecare camion se încarcă 4500kg?
Meseria:Horticultură,învăţământ special:
1.Un teren în formă de dreptunghi , cu L=46, 75m si l=38,25m, a fost cultivat cu cartofi.Câte tone de cartofi s-au recoltat de pe acest teren,dacă de pe un ar s-au recoltat 3,5 tone.
2.O ferma agricolă a dus la piaţă într-un autocamion 2,575t cartofi, 1,81t de varză şi 0,725t de morcovi.Care este masa încărcăturii transportate?
3.Un coş cu mere căntăreşte 24,25kg, iar un coş cu pere 13,5kg. Cu cât este mai greu coşul cu mere decât coşul cu pere?
4.O fermă agricolă a însămânţat 2 loturi cu grâu.Primul lot avea o suprafaţă de 175,85ha, iar al 2-lea , cu 246,38ha mai mult decât primul lot. Ce suprafaţă s-au însămânţat?
Meseria:Confecţionări îmbrăcăminte,învăţământ special:
1.Un magazin a primit 324,450m stofă de lână şi de 3 ori mai mult stofă din fire sintetice.Ce cantitate de stofa a primit magazinul?
2.Pentru confecţonarea a 100 de şorturi s-au folosit 155,5m pânză. Câtă pânză s-a folosit pentru confecţionarea unui şort?
3.La o fabrică s-a adus, în prima zi,1975m de stofă,în a II-a zi,1597m de stofă, în a III-a zi,2347m de stofă. Din stofa adusă,s-au consumat pentru confecţii 3785,75m de stofă.Câţi metri de stofă au mai rămas?
4.Dintr-un cupon de pânză de 6/7m s-a consumat1/7m. Câtă pânză a rămas?
5.Atelierul de croitorie a achiziţionat 254m de stofă de aceeaşi calitate în 3 valuri. Pentru primul val s-a plătit 28475 lei,pentru al doilea val,34850lei,iar pentru cel de-al treilea val 44625lei.Care este lungimea stofei din fiecare val?
Meseria:Tinichigii-Lăcătuşi,învăţământ special:
1.O bară de oţel de 1,413m este împărţită ,prin tăiere,în 3 părţi egale.La fiecare tăiere se pierde 1,5mm. Aflaţi lungimea unei părţi (atenţie la numărul de tăieri care se fac).
2.Pentru confecţionarea unui grilaj,lung de 10m,atelierul de lăcătuşi a folosit 385kg de fier.Ce cantitate de fier este necesară pentru construirea unui grilaj de acelaşi model,cu lungimea de 16,5m.
3.O sârmă lungă de 12,54 a fost tăiată în 2 părti:Lungimea uneia din ele este de 4,86m.Să se afle cu cât este mai lungă a II-a parte a sârmei decât prima?
4.Pentru un aliaj s-au topit 136,4kg cupru,83,18kg zinc si 16 kg plumb.Care este masa totală a aliajului?
5.La un atelier de instalaţii s-au adus pentru diferite lucrări următoarele cantităţi de ţeavă:La prima lucrare 727,5m, la a II-a lucrare cu 372,5m mai mult, iar la a III-a lucrare cu 22,725m mai puţin decât la al II-lea lucrare.Câţi metrii de ţeavă s-au consumat la cele 3 lucrări?
Meseria:Tâmplari,învăţământ special:
1.Atelierul de tâmplărie a realizat o producţie cu 3046,50 lei. Atelierul de tinichigii a realizat o producţie cu 3046,5lei mai mică, iar atelierul de zidarie a realizat o producţie cu 20538 lei mai mare decât atelierul de tâmplărie.Să se afle valoarea celor 3 ateliere.
2.O scâdură lată de 21,8m urmează a fi tăiată în lungime pentru a se obţine din ea şipci cu lăţimea de 4,2cm. Câte şipci se vor obţine dintr-o astfel de scândură, dacă prin tăiere se mai pierd 8mm?
3.O fabrică de mobilă a expediat unui magazin 495 scaune, cu preţul de 95,25lei, 45 mese, la preţul de 785,35 lei şi 29 biblioteci, la preţul de 2432,50 lei bucata.Care este valoarea mobilei expediate?
4.Pentru confecţionarea unui scaun se întrebuinţează 0,150 kg clei, iar pentru confecţionarea unei bănci din cherestea de brad se întrebuinţează 0,050 kg clei. În atelier s-au confecţionat 100 scaune şi 100 bănci. Calculaţi la care obiect s-au întrebuinţat mai mult clei, şi cu cât?
5.La parchetarea sălii de sport lucrează două echipe.Prima echipă a parchetat 3/8 din suprafaţa sălii,iar a II-a echipa ,4/8 din suprafaţa sălii.Ce parte din suprafaţa sălii a fost parchetată?
6.Secţia de tâmplarie a unei şcoli profesionale a confecţionat pentru o grădiniţă de copii 18 dulapuri şi 25 mese. Dulapurile costă 7380lei.O masă costă 240lei. Cât au costat toate mesele şi ce suma a încasat secţia de tâmplărie pentru produsele confecţionate? Cât costă un dulap?
Meseria:Confecţioner încălţăminte,învăţămînt special:
1.O brigadă de muncitori a executat în prima zi 172 perechi de pantofi,în a II-a zi de 1,5ori mai mult,iar în a III-a zi cu 100 de perechi mai mult dacât în primele 2 zile. Câte perechi a executat brigada de muncutori în cele 3 zile?
2.Din depozitul unei fabrici de încălţăminte s-au scos 6/7 din stocul existent. Ştiind că stocul este de 1360 perechi încălţăminte,calculaţi cât s-a scos şi cât a rămas?
3.Secţia de pantofari a unei şcoli a confecţionat pentru un centru de plasament 1800 perechi încălţăminte de iarna şi 800 perechi încălţăminte de vara. Încălţămintele de iarnă costă 30/perechea, iar cele de vara 25lei/ perechea.Ce sumă a încasat şcoala profesională în final?
Meseria:Zidari-Zugravi-Instalatori,învăţământ special
1.Un lucrător trebuie să sape un şanţ lung de 39m. El a săpat 2dam şi 5m.Ce lungime de şanţ mai are de săpat?
2.O brigadă de muncitori a săpat într-o zi 0,029km de şanţ.Câţi metrii de şanţ va săpa brigada în 5 zile?
3.La prepararea unei lăzi de mortar se întrebuinţează 25 kg de var pastă.Câte lăzi de mortar se pot prepara din 850 kg de var?
4.Într-un şantier sunt 3 stive de cărămizi.În prima stivă sunt 2400 cărămizi, în a II-a stivă de 2,5 ori mai multe cărămizi decât în prima,iar în a III-a stivă sunt de 3 ori mai multe cărămizi decât în primele 2 stive la un loc.Calculaţi câte cărămizi sunt în total în cele 3 stive.
5.Doi elevi de la atelierul de instalaţii au săpat împreună un şanţ lung de 34 metri.Unul dintre ei a săpat cu 8m mai mult decât celălalt.Cât a săpat fiecare?
6.O echipă de zugravi a zugravit în prima zi 2/9 din suprafaţa unei săli;iar a II-a zi,5/9 din suprafaţă.A câtă parte din suprafaţă a fost zugravită?
Meseria:Horticultori:
Matematica:Concentraţia soluţiilor de stropit (insecticide,fungicide,ierbicide);
Unităţi de măsură pentru terenuri agricole (arul,hectarul);
Transformări de unităţi de măsură,pentru: lungimi,suprafeţe,volum;
Chimie:Oxidul de calciu-neutralizarea solurilor acide(agricultură);
Dispersia(emulsia):apa de var-stropit plante;
Piatra vânătă (impotriva ciupercilor);Verde de Paris-insecticid tare toxic;
Sărurile minerale-componente importante în structura plantelor;
Glucoza-în stare liberă şi combinaţii:amidon,celuloză.
Îngrăşăminte chimice: combinaţii de:azot,fosfor,potasiu;
Biologie: PH-ul apei(ploi acide);-influienţa asupra plantelor;
Efectele poluării asupra lumii vii (plumb,mercur,cadmiu);
Rolul unor minerale în lumea vie:Ca,Mg,Zn,Cu,Se,I,Mn,Fe;
Meseria:Estetica corpului uman
Matematica:
Rapoarte şi proporţii:Pentru vopsele:porţionarea corectă a oxidantului şi prafului de decolorat; Procente:Concentraţia dizolvantului de ojă de unghii;
Simetria:Coafor,în tunsori,împletituri;Manichiură;pensat;
Chimia:Fuxina şi albastru de metil-dezinfectant şi colorant;Carmin-dezinfectant la manichiură; Diluant-curaţarea ojei de pe unghii;Alcoolul-intră în compoziţia spirtului şi unor parfumuri; Grăsimile:Component în creme de masaj şi săpunuri;Amidonul-ca absorbant;Metalele-evitarea unor metale ce pot provoca alergie,iritaţii; Coloranti:naturali(plante sau animale)-sintetici(pe cale chimică);
Biologia:Folosirea extractelor din plante medicinale pentru prepararea unor cosmetice(Gerovital,Farmec,Emiplant,Fares,Dacia plant);Nămolul-Compoziţie şi efectele ei benefice; Petrolul-Tratamente pentru păr(Gerovital);Parafina-Masaje;Ceara-Epilat;
Fizica:Energia electrică pentru aparate:Electroderm,Casca;Uscator de păr,Ondulator, Placa; Vibrator facial;Lampa UV;